O analiză narativă privind fezabilitatea tratamentului manipulativ osteopatic în tratarea sindromului colonului iritabilco’ constipație (IBS-C)

Metode

• Șir de căutare: combinație a următorilor termeni, liberi sau ca MeSH:
  • “sindromul intestinului iritabil”, “medicină manipulativă osteopatică”, “OMM”, “disfuncție a planșeului pelvian”, “reglare autonomă” și “sistem nervos enteric”.
• Criterii de excludere: articole care nu sunt în limba engleză sau publicate înainte de 2003.

Intervenții și evaluări

• Evaluarea efectelor asupra inflamației, a sistemului nervos autonom și a disfuncției planșeului pelvian.
• Tratament:
  • Tehnici de eliberare miofascială, limfatică, stimulare parasimpatică (eliberare suboccipitală, eliberare bază craniană, eliberare atlo-occipitală), inhibiție ortosimpatică (inhibiție a ganglionilor celiac, mezenteric superior și mezenteric inferior), inhibiție paraspinală bilateralăde’ nivelul T10-L2, pe reflexele Chapman și pentru disfuncții pelviene și sacrale.

Rezultate

• Rezultate primare:
  • OMT viscerală abdominală poate ameliora constipația cronică, în timp ce stimularea parasimpatică poate promova motilitatea gastrointestinală și poate ameliora sindromul colonului iritabil.
  • Inflamație:
    • eliberarea miofascială poate favoriza o mai bună conducere nervoasă și o mai bună circulație sanguină și limfatică. Prin urmare, poate fi utilizat în zonele craniocervicală, toraco-lombară, ileo-psoas și abdominală pentru a favoriza o mai bună funcționare în cazurile de sindrom de colon iritabil. Eliberarea miofascială poate reduce restricțiile fasciale și poate avea efectele menționate mai sus, prin modificarea comportamentului biochimic al fibroblastelor înseși. Mai multe studii au raportat utilitatea eliberării miofasciale în reducerea durerii și îmbunătățirea insuficiențelor vasculare;
    • tehnicile limfatice care acționează asupra diafragmei sau tehnici precum ridicarea mezenterică a cecului și a intestinului subțire, pompele limfatice (toracice, abdominale) și ridicarea coastelor pot îmbunătăți fluxul limfatic, favorizează ieșirea macrofagelor și a substanțelor inflamatorii (histamină, bradikinină, prostaglandină E) din țesuturi și din spațiul interstițial și ajutăde’ tratarea sindromului de colon iritabil. Reducerea inflamației poate reduce, de fapt, permeabilitatea mucoasei, prezentă de obicei în cazurile de colon iritabil.
  • Sistemul nervos autonom:
    • Creșterea tonusului parasimpatic și vagal indusă prin diverse tehnici craniene poate ameliora simptomele sindromului de colon iritabil în funcție de subtip. În cazul constipației, acestea pot crește peristaltismul, ajutândde’ defecare;
    • Modularea ganglionilor simpatici prin tehnici de inhibiție simpatică și prin inhibiția paraspinală bilateralăde’ nivelul T10-L2 poate ajutade’ tratarea facilitării segmentare șide’ reducerea simptomelor SII;
    • Tratarea reflexelor lui Chapman ale stomacului, duodenului, pancreasului, intestinului subțire, colonului, ficatului, rinichilor și splinei poate ajutade’ relaxarea fasciei,de’ fluxul limfatic șide’ reducerea inflamației.
  • Disfuncția sacrală și pelviană:
    • Pentru a trata mușchii hipertonici ai planșeului pelvian, sunt utile tehnicile de eliberare miofascială și de contra-întindere a tensiunii. Acțiunea asupra diagramei pelvine poate promova funcția sfincterului anal, precum și îmbunătățirea circulației limfatice în cavitatea abdominală. Eliberarea sacroiliacă, pubiană și a diafragmei pelvine poate reduce tensiunea musculară, favorizează relaxarea și, astfel, ameliorează simptomele gastrointestinale. Balansarea sacrală, care poate favoriza o mai bună activitate parasimpatică și o mai bună comunicare nervoasă către organele viscerale sacrale, poate fi, de asemenea, utilă pentru restabilirea unei funcții sănătoase a colonului descendent și a rectului, rezolvând constipația.

Discuție

Sindromul colonului iritabil se prezintă ca un proces inflamator sever și persistent care se manifestă prin simptome debilitante, inclusiv dureri abdominale, crampe, gaze, balonare și constipație. Patogenia sa este complicată și implică sistemul nervos autonom, sistemul imunitar, microbiota și axa intestin-encefalică. Prin urmare, tratamentul său necesită adesea o aborda’re multifațetată, farmacologică și nu alcătuită din dietă, exerciții fizice și intervenții psihologice.

OMT poate fi o aborda’re valoroasă pentru a aborda’ sindromul intestinului iritabil și simptomele acestuia, în primul rând constipația, da’torită acțiunilor sale multiple asupra inflamației, a sistemului nervos autonom și a disfuncției planșeului pelvian și a zonei sacrale.

Studiile viitoare privind OMT ar trebui să evalueze posibilitatea de a ada’pta utilizarea OMT în SII în funcție de simptomele pacientului.