Efectul terapiei craniosacrale asupra nivelurilor sanguine ale hormonilor de stresde’ cadeții de pompieri de sex masculin: un studiu controlat randomizat

Participanți

• Număr: 57 de bărbați (vârsta medie 21,63 ani).
• Criterii de includere: bărbați și cadeți într-o academie de pompieri.
  • Participanții au fost voluntari.
• Criterii de excludere: fumători, abuz de alcool, consum de cofeină >300mg pe zi, medicație, consum de droguri, antecedente de boli medicale, tulburări endocrine, cardiovasculare sau psihiatrice, fizioterapie sau terapie osteopatică înco’rs sau primită în trecut.
• Grupuri de studiu: 2 grupuri obținute prin randomizare.
  • Grupul 1: terapie craniosacrală, 30 de bărbați.
  • Grupul 2: tratament simulat, 27 de bărbați.
  • Participanții au rămas în barăci în aceleași condiții pe toată durata studiului.

Intervenții și evaluări

• Evaluarea cortizolului și a CRH prin teste de sângede’ începutul șide’ sfârșitul studiului (după 5 săptămâni).
  • Sângele a fost prelevat din vena cefalică a brațului între orele 7 și 9 dimineața.
• 5 ședințe săptămânale de 20 de minute între orele 9.30 și 13.00.
• Terapia craniosacrală: compresie și tracțiune a sacrului, articulația atlo-occipitală, mobilizarea osului frontal, a oaselor parietale, a oaselor sfenoida’le și temporale, compresia celui de-al patrulea ventricul.
• Tratament simulat: capul subiecților a fost sprijinitco’ ajutorul strângerii Sutherland fără aplicarea vreunei tehnici.
• Tratamentul a fost efectuat de același terapeut.

Rezultate

• Rezultate primare: pornind dede’ valori comparabilede’ începutul studiului,de’ sfârșitul studiului, grupul care a beneficiat de terapie craniosacrală a prezentat o CRH mai mare și un cortizol mai mic decât grupul de control, rezultate care au arătat semnificațieva’tistică.
  Terapia craniosacrală a dusde’ o creștere semnificativă din punct de vedereva’tistic a CRHde’ sfârșitul studiului comparativco’ începutul studiului.
  Terapia craniosacrală a dusde’ o scădere a cortizoluluide’ sfârșitul studiului, comparativco’ începutul studiului, care aproape că a atins semnificațiava’tistică.

Discuție

Terapia craniosacrală a crescut CRH și a scăzut cortizolul în comparațieco’ tratamentul simulat, rezultate care confirmă acțiunea relaxantă, antistres și de reglare a sistemului nervos autonom a OMT care a apărut în alte studii.

De fapt, un nivel mai scăzut de cortizol și un nivel mai ridicat de CRH favorizează o axă a stresului capabilă să răspundă corectde’ provocările mediului, asigurând în același timp un răspuns imunitar și inflamator bun. Deoarece modificările acestor doi hormoni nu se regăsesc doar în boli fizice,co’m ar fi bolile cardiovasculare, ci și în modificări ale stării de spirit, depresie și alte afecțiuni psihologice, efectul constatat în acest studiu poate fi benefic pentru mai multe categorii de persoane.

În ceea ce privește pompierii, precum și alte persoane care au locuri de muncă deosebit de stresante sau periculoase, terapia craniosacrală ar putea reduce incidența bolilor cardiovasculare și dezvoltarea tulburărilor de stres post-traumatic și a depresiei. Aceste efecte pozitive ar avea apoi consecințe în cascadăde’ nivel social, începândco’ reducerea cheltuielilorco’ asistența medicală pentru gestionarea acestor handicapuri (care ating astăzi cifre exorbitante de ordinul sutelor de miliarde de euro).

Cu siguranță, terapia craniosacrală ar trebui combinatăco’ alte strategii de gestionare a stresului,co’m ar fi activitatea fizică, coaching-ul și psihoterapia. Cu toate acestea, poate fi un instrument neinvaziv util pentru reducerea stresului.

Acest studiu are limitări, inclusiv dimensiunea redusă a eșantionului și tipul de eșantion (bărbați sănătoși), ceea ce îi limitează generalizabilitatea. Dacă s-ar dori să se reproducă rezultatele pe un eșantion de femei, ar trebui să se analizeze rezultatele luând în considerare diverși factori,co’m ar fi faza ciclului menstrual, utilizarea contraceptivelor și perioada’ de sarcină/alăptare.