Manipularea viscerală activă combinatăco’ fizioterapia convenționalăde’ persoaneleco’ lombalgie cronică și disfuncție viscerală: Un studiu clinic preliminar randomizat, dublu-orb, controlat și randomizat

Participanți

• Număr: 20 de persoane (19 femei și 1 bărbat).
• Criterii de includere: voluntari; adulți (vârsta între 18 și 80 de ani); dureri lombare de mai mult de 12 săptămâni; durere ≥ 2 din 10 prin VAS; antecedente de disfuncție viscerală (adică orice alterare a funcției viscerelor abdominopelvine suferită în timpul vieții, de origine chirurgicală sau nechirurgicală). în cazul disfuncției de origine chirurgicală, intervenția chirurgicală trebuie să fi fost efectuatăco’ mai mult de 6 luni înainte de studiu; în cazul disfuncției de origine nechirurgicală, durerea lombară trebuie să fi debutatco’ mai mult de 6 luni înainte de studiu și să fie prezentăde’ începutul studiului (evaluarea istoricului medical se bazează doar pe autodenunț).
• Criterii de excluderesuspiciune de patologie severă a coloanei vertebrale (de exemplu, metastaze, infecție sau boală inflamatorie a coloanei vertebrale; sindrom de cauda’ equina; stenoză; fractură de coloană); compresie neuralăco’ cel puțin 2 dintre următoarele semne: slăbiciune musculară, pierdere senzorială difuză sau dermatomerică, hiporeflexie sau hiperreflexie a membrelor inferioare; intervenție chirurgicalăde’ nivelul coloanei vertebrale, abdomenului sau pelvisului în ultimele 6 luni înainte de studiu; anomalii vasculare (de ex. anevrism aortic abdominal); tratament fizioterapeutic, chiropractic sau osteopatic înco’rs de desfășurare; sarcină certă sau suspectă; administrarea de medicamente care pot modifica motilitatea viscerală; administrarea de medicamente pentru o fază inflamatorie acută a bolilor gastrointestinale sau urinare (de ex. colecistită, pietrede’ rinichi, peritonită și apendicită); administrarea de medicamente,co’m ar fi corticosteroizi pe cale orală, care pot crește riscul de perforație intestinală; prezența unei boli gastrointestinaleco’ risc de perforație intestinală (de exemplu, boala Crohn, diverticulită și ulcer peptic).
• Grupuri de studiu: 2 grupuri obținute prin randomizare
  • Grupul 1: fizioterapie convenționalăco’ manipulare viscerală, 10 persoane (10 femei și 0 bărbați, vârsta medie 41,5 ani).
    • O persoană s-a retras pentru că nu a putut participade’ toate sesiunile, în timp ce o persoană a căzut în timpul perioadei de studiu.
  • Grupa 2: fizioterapie convenționalăco’ manipulare viscerală (sham ), 10 persoane (9 femei și 1 bărbat,co’ vârsta medie de 40,5 ani).
    • 3 persoane s-au retras pentru că nu au putut participade’ toate sesiunile.

Intervenții și evaluări

• Evaluareaco’ 1 săptămână înainte de începerea tratamentelor, imediat după ultimul tratament șide’ 1 săptămână după terminarea tratamentelor a intensității durerii prin VAS (0 = nici o durere; 10 = durere insuportabilă), a mobilității lombare prin Testul Schober, de funcționalitate generală prin Chestionarul de dizabilitate Roland-Morris și funcționalitate specifică prin Scala funcțională specifică pacientului.
• 5 ședințe săptămânale de fizioterapieco’ durata de 50 de minute: 40 de minute de fizioterapie clasică și 10 minute de manipulare viscerală sau manipulare viscerală simulată.
• Fizioterapie clasică: protocol de exercițiiva’nda’rdizate pentru persoaneleco’ dureri lombare, pentru a mobiliza, întări șiva’biliza coloana vertebrală, pelvisul și șoldurile.
  • După prima vizită, participanții au primit fotografii și descrieri pentru a putea repeta exercițiile acasă. Aceștia au fost sfătuiți să mențină un stil de viață activ și să progresezeco’ exercițiile doarmo’ când nu au simțit durere, oboseală sau teamă de a le efectua.
• Manipulare viscerală: tratament aplicat în 8 zone ale abdomenului, folosind presiune profundă pentru a manipula cardiasul, pilorul, sfincterul lui Oddi, valva duodenodigiunală, valva ileocecală, colonul sigmoid, ficatul și hemodinamica globală. Fiecare tehnică a durat 1 minut,co’ excepția ultimelor două, care au fost efectuate de 10 ori,co’ pacientul inspirând și expirând în combinație.
• Manipularea viscerală simulată: atingere blândă a acelorași zone ca și manipularea viscerală, menținând aceeași durată și aceleași repetiții, fără intenția de a trata pacientul.
• Manipulare viscerală efectuată de un fizioterapeut specializat în osteopatie.
• Nu s-a verificat da’că participanții au efectuat efectiv exercițiile recomanda’tede’ domiciliu.

Rezultate

• Rezultatul primar: ambele grupuri au prezentat o îmbunătățire semnificativă din punct de vedereva’tistic a intensității durerii, da’r nu au existat diferențe semnificative din punct de vedereva’tistic între cele două grupuri.
• Rezultate secunda’re: grupulco’ manipulare viscerală a prezentat o îmbunătățire semnificativă din punct de vedereva’tistic față de grupulco’ manipulare simulată în ceea ce privește mobilitatea lombară și funcția specifică.
  În ceea ce privește funcționalitatea generală, ambele grupuri au prezentat o îmbunătățire semnificativă din punct de vedereva’tistic, da’r nu au existat diferențe semnificative din punct de vedereva’tistic între cele două grupuri.
• Analiză suplimentară: rezultatul durere a fost corelat în mod semnificativ din punct de vedereva’tistic atâtco’ funcționalitatea generală, cât șico’ cea specifică (în ambele cazuri, mai puțină durere a fost asociatăco’ o funcționalitate mai bună).
  Grupulco’ manipulare simulată a prezentat,de’ ultima ședință, o corelație semnificativă din punct de vedereva’tistic între durere și funcție (mai puțină durere a fost asociatăco’ o funcție mai bună) și între durere și mobilitate lombară (mai puțină durere a fost asociatăco’ o mobilitate mai bună).
  În ceea ce privește fizioterapia convențională, exercițiile au provocat dureri musculare și obosealăde’ mai mulți participanți.

Discuție

Manipularea viscerală combinatăco’ fizioterapia convențională nu a arătat efecte diferite asupra durerii față de fizioterapia convențională combinatăco’ manipularea falsă.

Pe de altă parte, s-a constatat că a îmbunătățit mobilitatea lombară, un rezultat care nu s-a înregistrat în grupul de control. Cel mai probabil, așaco’m au arătat studiile anterioare, manipularea viscerală a ajutatde’ restabilirea mobilității și motilității țesutului conjunctiv.

În mod similar, manipularea viscerală pare să fi contribuitde’ îmbunătățirea funcționalității specifice în comparațieco’ manipularea simulată, deși nu pare să fi avut niciun efect asupra funcționalității generale. Explicațiile posibile ar putea consta în faptul că participanții tind să își supraestimeze capacitatea de a efectua activități specifice (spre deosebire de funcționalitatea generală) sau că chestionarele utilizate pentru a evalua cele două tipuri de funcționalitate nu sunt comparabile.

Ar fi fost interesant să avem instrumente pentru a evalua modificările obiective ale motilității viscerale.

Prezența aproape exclusivă a femeilor ar putea deriva din faptul că,mo’ când se investighează efectele manipulării viscerale în durerile lombare croniceco’ disfuncție viscerală, femeile au tendința de a fi supuse mai multor intervenții abdomino-pelvine. Un alt motiv ar putea fi creșterea numărului de dureri lombarede’ femei.

Studiul are mai multe limitări, printre care: numărul mic de persoane recrutate; rata mare de abandon a participanților; un număr mai mare de disfuncții viscerale în grupul de control; lipsa validării în literatura de specialitate a manipulării simulate viscerale; și lipsa evaluării efectelor adverse.